Dreptul Internațional Umanitar

Acordă o notă articolului
(12 voturi)
Dreptul internaţional umanitar, numit şi Dreptul războiului, reprezintă o importantă ramură în activitatea Crucii Roşii, de fapt, Crucea Roşie ca instituţie a fost creată cu scopul de a realiza dreptul internaţional umanitar.

DIU este o parte a dreptului internaţional public și cuprinde reguli care, în  timpul conflictelor armate, sunt destinate să protejeze persoanele care nu iau sau nu mai iau parte la ostilităţi şi să limiteze mijloacele și metodele de război folosite. Dreptul internaţional umanitar este aplicabil în situaţii de război şi conflictele armate, atât internaţionale, cât şi interne şi are 2 ramuri separate:

Geneva și Haga

Dreptul de la Geneva, sau dreptul umanitar propriu-zis, care este destinat să protejeze personalul militar care nu ia  sau nu mai ia parte la luptă și persoanele care nu sunt implicate în mod activ în ostilități, mai ales civilii.

Acesta cuprinde 4 Convenţii de la Geneva din 1949, Protocoalele Adiţionale I şi II din 1977, la care Republica Moldova a adrerat la 2 martie 1993 şi  al III-lea Protocol Adiţional din 2005.

- Dreptul de la Haga, sau dreptul războiului, care stabilește drepturile și obligațiile beligeranților în desfăşurarea  operațiunilor militare şi impune limite pentru mijloacele de rănire a  inamicului.

Principiile şi regulile esenţiale ale dreptului umanitar

- Principiile Dreptului umanitar se bazează pe distincţia dintre combatanţi şi necombatanţi şi dintre bunurile civile şi obiectivele militare;

- Umanitatea şi necesitatea militară, nevoia de a păstra echilibrul dintre imperativele umanităţii, pe de o parte, şi necesităţile militare şi de securitate pe de altă parte;

- Prevenirea suferinţei inutile. Dreptul părţilor la conflict de a alege metodele şi mijloacele de război nu este nelimitat, iar beligeranţii nu au voie să provoace suferinţă şi distrugere depăşind proporţia impusă de scopul răboiului, care constă în slăbirea sau distrugerea potenţialului militar al inamicului;

- Proporţionalitatea urmăreşte realizarea unui echilibru între două interese divergente,unul impus de considerentele necesităţii militare şi celălalt de cerinţele umanității, conform cărora drepturile şi interdicţiile nu sunt niciodată absolute.

Reguli esenţiale
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a formulat şapte reguli care sintetizează esenţa dreptului internaţional umanitar. Ele nu au autoritatea unui instrument juridic internațional şi în nici un caz nu sunt destinate să înlocuiască tratatele aflate în vigoare.
Persoanele care nu iau sau nu mai iau parte la ostilităţi au dreptul de a le fi respectate viaţa şi integritatea fizică şi psihică. Asemenea persoane trebuie, în orice împrejurări, să fie protejate şi tratate cu umanitate, fără nici o distincţie  defavorabilă, oricare ar fi aceasta;
Este interzisă uciderea sau rănirea unui adversar care se predă sau care nu mai poate lua parte la luptă;
Bolnavii şi răniţii trebuie să fie adunaţi şi îngrijiţi de către acea parte  la conflict care îi are în puterea sa. Personalul medical, clădirele, transporturile şi echipamentele medicale  trebuie să fie cruţate. Crucea roşie pe fond alb este semnul care protejează asemenea bunuri ori persoane şi ele trebuie să fie respectate;
Combatanţii capturaţi şi civilii care se găsesc sub autoritatea părţii adverse au dreptul de a le  fi respectate viaţa, demnitatea, drepturile personale şi convingerile politice, religioase sau de altă natură. Ei trebuie să fie protejaţi împotriva actelor de violenţă sau de răzbunare. Ei au dreptul de a schimba veşti cu familiile lor şi de a primi ajutor;
Orice prersoană trebuie să se bucure de garanţiile judiciare fundamentale şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru un act ce nu l-a comis. Nimeni nu poate fi supus torturii fizice sau psihice, pedepselor sau altor tratamente corporale degradante;
- Nici una din părţile conflictului sau membrii forţelor lor armate nu au drept nelimitat de a alege mijloacele şi metodele de război. Este interzisă folosirea armelor sau a metodelor de război care pot cauza pierderi inutile sau suferinţă excesivă;
- Părţile la conflict trebuie să facă în permanenţă distincţie între populaţia civilă şi combatanţi, astfel încît să cruţe populaţia civilă şi proprietatea civilă. Nici populaţia civilă, în ansamblul său, şi nici civilii luaţi separat, nu pot fi atacaţi. Atacurile trebuie să fie îndreptate doar împotriva obiectivelor militare.
Implementarea DIU:
Statutul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie recunoaşte rolul, pe care aceasta, împreună cu guvernele statelor sale, îl are în asigurarea respectării Dreptului internaţional umanitar şi protecţiei emblemei crucii roşii şi semilunii roșii. Acest fapt este confirmat şi prin Legea Republicii Moldova Nr.673-XIV din 12.11.99 „Cu privire la folosirea şi protecţia emblemei Crucii Roşii” şi Legea Republicii Moldova privind Societatea de Cruce Roşie din Moldova Nr.139-XV din 10.05.2001.
sus